EXCLUSIV | Albă ca Zăpada refuză să mai fie salvată de prinț! Ce spune un expert în educație despre dispariția piticilor din povestea atâtor generații

„Capra cu trei iezi”, „Cenușăreasa”, „Albă ca Zăpada”,  „Scufița Roșie.” Unii dintre noi le regăsim ca fiind poveștile copilăriei – cu personaje care ne erau simpatice sau antipatice-  prin rolul pe care îl aveau fiecare în rânduirea lucrurilor și în cursul poveștii. Nu mai este un secret pentru nimeni că vremurile – și o dată cu ele poveștile, personajele și rolurile lor – au căpătat alte nuanțe, valori și semnificații. În 2023, aflăm că noul film Albă ca Zăpada nu va mai avea pitici, ci „creaturi magice.” Decizia a fost luată de Disney, motivând că nu se dorește  jignirea persoanelor care suferă de nanism.

În plus, Albă ca Zapada nu mai este o prințesă fragilă și neputincioasă, care-și așteaptă prințul salvator,  ci  se transformă într-o femeie puternică și independentă. Rămâne de văzut cum va arăta varianta finală a filmului, inspirat de animația care a încântat generații întregi, care stârnește deja controverse prin modul de abordare.

Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București, susține că aceste excese și exagerări nu  fac altceva decât să ridice teme false în societatea contemporană.

„De ce ar trebui să eliminăm acest concept, când este vorba despre niște oameni care sunt curajoși, care au toate calitățile pozitive ale unor eroi de poveste?”, susține expertul în educație, făcând referire la piticii din povestea Albei ca Zăpadă, transformați în „creaturi magice.”

Interlocutorul Gândul spune fără reținere un mare „Da” împotriva discriminării, un mare „Da” pentru creșterea nivelului de toleranță, dar susține că acest lucru nu se face umblând la forme, ci umblând la fondul problemei, la modul în care învățăm să raționăm cu cei din jur, la modul în care respectăm cealaltă persoană, indiferent de ceea ce este, ce simte și cum gândește ea.

„Societatea merge, oricum, spre o privire pozitivă a diversității”

Ovidiu Pânișoară recunoaște că generațiile care vin din urmă sunt mult mai tolerante cu diversitatea, prin comparații cu alte generații, mărturisind că lucrurile sunt într-o direcție bună.

„Există două tipuri de nuanțe aici. Pe de o parte, este o exagerare care nu va modifica cu nimic discriminarea, acolo unde aceasta apare sub formele ei grosiere. Adică, avem discriminare în continuare, chiar dacă eliminăm anumiți termini din conversația curentă și ulterior din povești, din istorie și de unde mai vreți. Această discriminare nu ține de termeni, ci ține la modul în care noi ne raportăm la omul de lângă noi. Și noi ar trebui să învățăm să avem un anumit tip de toleranță și de înțelegere a diversității și a modului de a vedea lucrurile celui de lângă noi, care poate să fie diferit.

Diferit de noi nu înseamnă greșit, ci doar diferit. Toate aceste elemente sunt niște exagerări de fațadă, de suprafață, care nu afectează în opinia mea și o schimbare profundă. Și dacă nu afectează o schimbare profundă, de ce ne-am concentra asupra lor și nu ne-am concentra asupra schimbării profunde? Pentru  că totul rezidă din educația pe care o dăm copiilor. Dar să știți că generațiile care vin din urmă sunt mult mai tolerante cu diversitatea, prin comparații cu alte generații, deci cred că lucrurile oricum merg spre bine.

Aceste excese, le-aș putea numi, nu  fac altceva decât să ridice teme false în societatea contemporană. Eu am o foarte mare încredere în tinerii care vin din urmă, relativ sau legat de povestea asta a non-discriminării. Mă uit în jur, am astfel de exemple și văd, într-adevăr, o reacție mult mai nuanțată, mai flexibilă, prin comparație cu reacțiile, inclusiv  cele pe care le aveam noi la vârsta acestor tineri. Deci, societatea merge oricum spre o privire pozitivă a diversității. Nu este cazul să polarizăm societatea cu astfel de teme.”

„Realitatea înconjutătoare trebuie cunoscută așa cum este ea, important este ce desprindem din această realitate”

Expertul în educație recunoaște că aceste povești clasice  – cu care mulți ne-am trăit copilăria – au farmecul lor și trebuie văzute și înțelese în contextul perioadei istorice în care au apărut.

„Ele nu trebuie văzute ca niște modele de viață, ci mai degrabă ca și cum ai studia o perioadă istorică și ai cunoaște anumite obiceiuri din acea perioadă istorică, au farmecul lor. Dacă este să discutăm – că ați spus de Albă ca Zăpada și cei șapte pitici – dar de ce nu ne referim la Cenușăreasa, pentru că Cenușăreasa ar putea să inducă – dacă mergem în extreme – un model tinerelor fete că trebuie să aștepte un prinț și că ele nu se pot descurca singure, așteptând să fie salvate.

Este un model care ar putea fi deficient, dar depinde cum predăm acea poveste, depinde cum citim. Noi citim cărți, dar copiii se uită la filme de groază, vedem și cărți despe psihopați, despre sociopați. Realitatea înconjurătoare trebuie cunoscută așa cum este ea, important este ce desprindem din această realitate. Nu putem crește copilul într-un glob de sticlă, fără să luăm în calcul toate elementele care există, dar contează mult ce spui și cum predai aceste aspecte.

Sunt șapte pitici, dar acest lucru nu incumbă nimic negativ la adresa oamenilor de statură mică. Dimpotrivă, cei șapte pitici sunt niște eroi în povestea respectivă, sunt niște personaje eminamente pozitive. Și în aceste condiții, de ce ar trebui să eliminăm acest concept, când este vorba despre niște oameni care sunt curajoși, care au toate calitățile pozitive ale unor eroi de poveste?

Cam asta este perspectiva. Da împotriva discriminării, da pentru creșterea nivelului de toleranță, dar acest lucru nu se face umblând la forme, ci umblând la fond, umblând la ființa noastră profundă, la modul în care învățăm să raționăm cu cei din jur, la modul în care respectăm cealaltă persoană, indiferent de ceea ce este ea. Și îi respectăm modul de gândire, modul de a înțelege lucrurile, învățăm să comunicăm cu acea persoană, învățăm să ne placă omul de lângă noi și să ne placă umanitatea”, mărturisește Ovidiu Pânișoară.

„Sunt pentru discuția despre acele lucruri, până când ele sunt înțelese așa cum trebuie”

Expertul în educație susține că eliminarea în totalitate a unor subiecte din câmpul discuției, nu ajută. Dimpotrivă, sfatul acestuia este ca după această poveste, cadrele didactice să discute-  cu argumente și într-o manieră pozitivă aceste aspecte – care pot ajuta procesul de non-discriminare.

„Dimpotrivă, în momentul în care nu intri în contact cu un stimul, nu ești pregătit să faci față unor probleme ale stimulului în cauză. Pe când așa, copiii pot avea o discuție la școală despre diferite elemente care țin de diferențe, de minorități. După această poveste, cadrele didactice pot să fie instruite să discute astfel de aspecte și să discute în sensul pozitiv.

Uite, oamenii sunt curajoși, indiferent de mărimea lor, indiferent dacă sunt grași sau slabi, dacă sunt înalți sau scunzi, indiferent de culoarea ochilor. Putem să intrăm în niște discuții care să ajute, într-adevăr, procesul de non-discriminare. 

Încă o dată spun, nu este o poveste (n.r. – Albă ca Zăpada) care să înfățișeze în mod negativ aceste personaje, atunci poate aș fi avut un semn de întrebare, deși și atunci nu sunt pentru interzicerea unor lucruri, ci sunt pentru discuția despre acele lucruri, până când ele sunt înțelese așa cum trebuie”, conchide Ovidiu Pânișoară.

Noul film „Albă ca Zăpada” al Disney, în centrul mai multor controverse

Noua variantă a producției din 1937 ar urma să fie una în ton cu vremurile moderne, iar despre acest lucru a vorbit chiar actrița principală, Rachel Zegler. Aceasta mărturisea, într-un interviu, că noua Albă ca Zăpada va fi complet diferită față de personajul clasic, mult mai feminină și mai puternică.

„Nu va fi salvată de prinţ şi ea va fi cea care va stabili regulile”, a anunțat și Disney.

În plus, Zegler a făcut numeroase comentarii cu privire la concepţia sa despre personaj, susținând că „nu mai este anul 1937”, că Albă ca Zăpada „nu avea nevoie să fie salvată” şi că sărutul prinţului care a trezit-o pe tânăra adormită a fost, în ochii ei, o „hărţuire” – afirmații care i-au supărat pe mulţi.

Studiourile Disney au anunțat amânarea cu un an a lansării filmului inspirat din basmul Fraților Grimm

Cei șapte pitici din atât de îndrăgitul basm al Fraților Grimm ar urma să se numească în noul film „creaturi magice”, după cum a anunțat, recent, Disney. Decizia a fost luată pentru a evita stereotipurile din filmul clasic, dar și după consultarea comunității persoanelor care suferă de nanism.

CITIȚI ȘI:

EXCLUSIV | Școala românească, o „ciorbă” cu multe ingrediente. Expert în educație: „Acest sistem creează fuga după note, trebuie găsit un echilibru”